Cercetare: Starea de lucruri actuală în domeniul drepturilor socio-economice ale tinerilor (2013)
SUMAR EXECUTIV
Datele statistice indică faptul că tinerii constituie cel mai vulnerabil grup social din perspectiva posibilităţilor de angajare după absolvirea instituţiilor de învăţămînt. Mai mult, tinerii din zonele rurale întîmpină obstacole mai semnificative în găsirea unui loc de muncă, în timp ce mediul urban oferă acces la mai multe oportunităţi de angajare. Chiar dacă reuşesc să se angajeze, tinerilor adesea li se încalcă drepturile socio-economice, fapt care influenţează negativ dorinţa de a se implica în economia naţională, alternativa pentru care se optează cel mai des fiind migraţia.
Legislaţia naţională nu este una exhaustivă, mai sînt mulţi angajaţi, în special tineri, cărora nu li se acordă protecţie prin lege cu privire la salarii, timpul de lucru, siguranţă şi sănătate, etc. Cu toate acestea, cadrul legal din Republica Moldova a fost în ultimii ani simţitor ajustat la standardele internaţionale. În acest sens, una din cele mai importante angajamente, pe lîngă ratificarea unui număr important de convenţii internaţionale, îl constituie Programul de Ţară privind Munca Decentă (PŢMD), cea mai recentă versiune fiind pentru perioada 2012-2015. Acesta se concentrează asupra unei guvernări mai bune a pieţei muncii, a promovării muncii decente, a oportunităţilor de ocupare şi asupra unui sistem mai bun de protecţie socială.
Toate aceste eforturi la nivelul politicilor şi strategiilor în domeniu nu duc încă în totalitate la efectele scontate. Tinerii din cele patru raioane vizate de activităţile proiectului „Muncă decentă pentru TINEri - îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a tinerilor din Moldova prin abilitarea acestora şi a societăţii civile” - Ungheni, Făleşti, Călăraşi şi Căuşeni - relatează o serie de dificultăţi cu care se confruntă în relaţiile lor cu angajatorii. Unele dintre acestea constituie încălcări ale drepturilor socio-economice ale tinerilor, cele mai grave fiind: propuneri de a se angaja fără contract, solicitări de a realiza muncă suplimentară, discriminarea pe criterii politice, lipsa unor sisteme echitabile de remunerare, etc.
În mare parte aceste dificultăţi sînt generate atît de angajatori, în special cele ce ţin de crearea condiţiilor de muncă şi respectarea normelor legale, cît şi de către tinerii angajaţi. La această ultimă categorie se referă, în special, înţelegerea relaţiei dintre nivelul de pregătire profesională şi posibilităţile de angajare.
Un şir întreg de iniţiative guvernamentale, demarate în special în ultimii ani, oferă perspective de îmbunătăţire a situaţiei prin plasarea accentelor de dezvoltare a antreprenoriatului, pe oferirea de facilităţi angajatorilor în cazul angajării tinerilor, precum şi pe stimularea investiţiilor provenite din rezultatul muncii migranţilor.
Pentru a citi întregul studiu, descarcă fișierul.
