Munca, privită drept activitatea fundamentală de realizare a sinelui prin rezultatele produse

Creat la 20 Ianuarie 2020

În noul context cultural occidental, munca, privită drept activitatea fundamentală de realizare a sinelui prin rezultatele produse, și-a pierdut din valoare, din atractivitate, din motivare, din crearea de sens. Astfel, munca nu mai reprezintă una dintre valorile fundamental umane, așa cum a fost prețuită în trecut, fiind capabilă să stimuleze resursele oamenilor pentru a-i motiva în ceea ce fac, pentru a construi ceva valoros și durabil.

În nouă cultură a muncii, exprimarea identității devine tot mai generalizată, fiind preferată în locul muncii, un loc al confruntării cu sinele propriu și cu ceilalți. Iar realizările prin muncă nu mai reprezintă un echivalent al valorificării de sine, al valorii personale. 

Dimpotrivă, pentru noul sine al „angajaților postmoderni” altceva pare să fie mai important: fericirea, să-și exprime identitatea prin ce consumă, prin experiențe, prin alte forme de activități (de muncă) care să le reflecte trăirile, unicitatea, valoarea, toată realitatea lor subiectivă.

American Management Association (AMA) explică faptul evident că scăderea loialității angajaților este cauzată de moralitatea scăzută a managementului (84% din angajați cred asta), de fluctuația mare de personal (80%), de lipsa de implicare (80%), de nivelul de neîncredere în creștere (76%) și de lipsa spiritului de echipă (73%). Cu alte cuvinte, moralitatea de la vîrful organizațiilor are un impact major asupra încrederii și colaborării, a implicării și loialității angajaților. 

Un studiu Gallup din 2016, realizat în SUA, ne arată că doar 17% din populație consideră că standardele etice ale directorilor executivi sînt „ridicate” sau „foarte ridicate”. În același studiu, asistentele medicale s-au clasat pe locul întîi cu un procent de 84%.

De asemenea, barometrul Edelman din 2016 despre încrederea în CEO la nivel global ne dezvăluie că, în 19 din cele 28 de ţări participante, majoritatea populației nu are încredere că directorii executivi fac ceea ce este bine. Iar neîncrederea cea mai mare în executivi este prezentă în țări precum: Franța, Suedia, SUA, Germania, Marea Britanie, Japonia etc.

Acest material este elaborat în cadrul proiectului ”Integrare socio-profesională pentru tinerii NEET”, implementat de Asociația Obștească pentru Copii și Tineret “FĂCLIA” din resursele acordate de Uniunea Europeană în cadrul Proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern” co-finanțat și implementat de Fundația Soros-Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități.